30 de ani de Pokémon sau cum un hobby pentru copii s-a transformat într-o industrie de milioane

Ceea ce a început ca o pasiune de copil pentru colecționarea insectelor în mintea unui designer japonez este astăzi cea mai profitabilă franciză media din lume. La trei decenii de la apariție, Pokémon nu mai este doar un joc pentru copii – s-a transformat într-o piață globală de colecționari, unde nostalgia, investițiile și speculațiile merg mână în mână, iar cărțile rare ajung să valoreze milioane de dolari.

În urmă cu ani, schimbul de cărți Pokémon era o scenă tipică în curtea școlii. Pentru un copil de opt ani, schimbul unei cărți „Blastoise” pentru „Charizard” nu avea nimic de-a face cu banii – era o chestiune de prestigiu și mândrie.

Astăzi, aceleași cărți pot valora zeci de mii de dolari. Un exemplar în stare excelentă de la sfârșitul anilor ’90 poate ajunge la aproximativ 25.000 de dolari, iar valoarea lor continuă să crească în timp. Cărțile de joc colecționabile au devenit un motor esențial al succesului brandului. În pragul aniversării de 30 de ani, ele atrag nu doar copii, ci și colecționari adulți, investitori și speculanți.

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al lui Logan Paul, care a vândut o carte extrem de rară pentru impresionanta sumă de 16,5 milioane de dolari. Dimensiunea producției este colosală – până în martie 2025 au fost tipărite peste 75 de miliarde de cărți, ceea ce, potrivit unor calcule, ar fi suficient pentru a fi aliniate până la Lună și înapoi de opt ori.

Nașterea „pokemaniei”

Povestea începe pe 27 februarie 1996, când în Japonia apar primele jocuri pentru Game Boy. Creatorul universului, Satoshi Tajiri, construiește conceptul în jurul a 151 de creaturi fantastice pe care jucătorii trebuie să le descopere și să le colecționeze. Doar câțiva ani mai târziu, Pokémon devine un fenomen global datorită serialului anime și jocului de cărți, care ajunge în Statele Unite în 1999.

Deși popularitatea a trecut prin perioade de scădere – mai ales din cauza concurenței unor francize precum Digimon și Magic: The Gathering – seria își găsește o nouă viață în 2016, odată cu lansarea jocului mobil Pokémon GO. În doar două luni, aplicația ajunge la 500 de milioane de descărcări, readucând interesul pentru Pokémon în rândul a milioane de jucători din întreaga lume.

În jurul anului 2019, piața cărților începe din nou să se răcească. Însă pandemia și restricțiile schimbă situația. În timpul lockdown-urilor, interesul pentru obiectele de colecție crește brusc. Piața cărților Pokémon explodează literalmente în 2021, iar indicele celor mai căutate cărți arată o creștere de 6208% față de 2004. Prin comparație, indicele bursier S&P 500 a crescut cu aproximativ 521% în aceeași perioadă.

Exemplul este sugestiv: în 2004, o carte „Charizard” ediția întâi valora aproximativ 100 de dolari. Astăzi, un exemplar perfect conservat poate depăși jumătate de milion de dolari.

Cererea uriașă creează însă și probleme serioase. Deși în fiecare an sunt tipărite miliarde de cărți noi, mulți fani întâmpină dificultăți în a găsi seturi noi. Acest lucru a dus la un fenomen masiv numit „scalping” – cumpărarea unor cantități mari cu singurul scop de a fi revândute la prețuri mai mari.

Consecințele pot fi uneori absurde. În 2021, lanțul american Target a suspendat temporar vânzarea de cărți Pokémon după un conflict între clienți într-un magazin.

În Amsterdam, Muzeul Van Gogh a fost nevoit să oprească o promoție specială cu cărți Pokémon din cauza haosului creat de colecționari. În Japonia, s-a ajuns chiar la cumpărarea în masă a meniurilor pentru copii de la McDonald’s doar pentru că includeau cărți Pokémon, iar mâncarea era adesea aruncată.

În ciuda dimensiunii comerciale a pieței, Pokémon continuă să unească milioane de oameni din întreaga lume. Unii colecționari folosesc popularitatea hobby-ului pentru acțiuni caritabile. De exemplu, fostul agent de fotbal american Leigh Steinberg a organizat inițiative prin care banii obținuți din vânzarea de cărți sunt donați pentru cauze legate de sănătatea mintală.

Tocmai această latură umană face fenomenul atât de durabil. Povești precum cea a lui Rocky, un băiat de opt ani care și-a pierdut colecția într-un incendiu, dar a reușit să o refacă datorită donațiilor unor necunoscuți, arată că, dincolo de tranzacțiile de milioane, Pokémon rămâne în primul rând o comunitate construită pe o pasiune comună.