Gen Z: de ce tinerii cheltuie pe experiențe, dar se gândesc la pensie

Generația Z pare să fie o mare contradicție financiară. Pe de o parte, tinerii vor să înceapă să se gândească la viitor cât mai devreme și să se pensioneze mai liniștiți. Pe de altă parte, preferă să nu amâne viața pentru un moment îndepărtat și cheltuiesc o parte semnificativă din venituri pe experiențe și mici plăceri.

Pe fondul prețurilor aflate într-o continuă creștere, această tendință devine tot mai vizibilă. Potrivit unui studiu recent, 95% dintre americani consideră că țara lor se confruntă cu o problemă serioasă privind costul vieții. Pentru Gen Z, consecințele acestei situații sunt deosebit de puternice: marile obiective financiare, precum achiziția unei locuințe, par tot mai greu de atins, iar în locul lor apar cheltuieli mai mici, dar imediate.

Datele Bank of America Institute arată o particularitate interesantă: Gen Z are cel mai scăzut raport între economii și cheltuieli comparativ cu celelalte generații. Tinerii nu doar cheltuiesc, ci par să aleagă cu atenție pe ce își dau banii. O cafea într-un loc plăcut, o procedură cosmetică, o scurtă călătorie sau o altă mică recompensă devin mai atractive decât limitarea cheltuielilor pe termen lung.

Așa apare așa-numita „little treat economy”, economia micilor plăceri. Ideea este simplă: atunci când obiectivele mari par prea îndepărtate, oamenii își permit lucruri mici, care le aduc bucurie aici și acum. Acest comportament nu este specific doar tinerilor cu venituri mari. El se observă la reprezentanți ai Gen Z din diferite categorii financiare, ceea ce îl diferențiază de tendințele întâlnite la generațiile mai în vârstă.

La prima vedere, imaginea pare să arate o victorie completă a prezentului asupra viitorului. Datele indică însă altceva. Aproximativ 66% dintre reprezentanții Gen Z reușesc să economisească o parte din venituri, mai mult decât cei 60% raportați cu un an înainte. Dintre aceștia, 36% pun deoparte ce le rămâne la finalul lunii, 22% contribuie la fonduri private de pensii, iar 21% folosesc transferuri automate către conturi de economii.

Interesantă este și ascensiunea „bugetării zgomotoase”, sau loud budgeting. Prin această abordare, tinerii nu se mai feresc să spună deschis că nu pot sau nu vor să cheltuiască o anumită sumă. Astfel, limitele financiare se transformă din ceva inconfortabil într-o parte perfect normală a vieții de zi cu zi. Aproximativ 42% dintre cei din Gen Z folosesc deja această abordare.

Cât despre pensionare, tânăra generație începe, de fapt, să se gândească la ea, în medie, cu aproximativ zece ani mai devreme decât baby boomerii.

Aici apare marea contradicție. În ciuda dorinței de a economisi, o parte semnificativă dintre tineri reușește cu greu să își acopere cheltuielile actuale. Aproximativ 42% dintre cei din Gen Z trăiesc de la un salariu la altul. În cazul persoanelor cu venituri anuale sub 50.000 de dolari, procentul ajunge la 73%.

Alte date arată cât de dificilă este alegerea dintre prezent și viitor. Potrivit unui studiu Simon-Kucher, 51% dintre tineri sunt dispuși să amâne obiective precum cumpărarea unei locuințe proprii, dacă acest lucru le permite să își asigure un nivel de trai mai bun astăzi. De aceea, veniturile suplimentare devin o parte importantă a strategiei lor. Mai mult de un sfert au peste o sursă de venit, iar freelancingul și diferitele forme ale economiei de tip gig se dezvoltă în rândul Gen Z mai rapid decât la oricare altă generație.

În cele din urmă, comportamentul financiar al Gen Z nu poate fi definit simplu prin ideea că „cheltuiesc prea mult”. Este o generație care încearcă simultan să economisească pentru viitor și refuză să sacrifice complet prezentul pentru acesta. Iar într-o lume în care marile achiziții devin tot mai inaccesibile, micile plăceri par o modalitate prin care măcar o parte din viață rămâne la îndemână.