Cum influențează alimentația stările noastre depresive?

Cum influențează alimentația stările noastre depresive?

Gustările ambalate, băuturile dulci, mâncărurile gata preparate și semipreparatele se numără printre cele mai comode soluții atunci când nu avem suficient timp pentru gătit. Însă un nou studiu-pilot ridică o întrebare interesantă: poate reducerea consumului de alimente ultraprocesate să ajute și la ameliorarea simptomelor depresiei?

Rezultatele oferă motive de optimism. În cazul persoanelor diagnosticate cu depresie, simptomele au fost semnificativ mai puțin pronunțate în perioadele în care acestea au consumat mai puține alimente ultraprocesate. Cercetarea a fost realizată de o echipă condusă de psihiatrul Nyasha Chagwedera, de la Universitatea California din San Francisco. La studiu au participat 20 de adulți, cu o vârstă medie de aproximativ 44 de ani, care trăiau de mai mulți ani cu depresie și consumau în mod regulat cantități mari de alimente ultraprocesate.

Participanții au fost împărțiți aleatoriu și au început cu unul dintre cele două regimuri alimentare. Un grup a continuat să mănânce ca de obicei, în timp ce celălalt a redus semnificativ consumul de produse ultraprocesate. După patru săptămâni, cele două grupuri au schimbat regimurile între ele. Astfel, cercetătorii au putut compara efectele celor două diete asupra acelorași persoane.

Participanții și-au cumpărat singuri alimentele, dar au primit îndrumări din partea cercetătorilor. Pe parcursul întregului experiment, aceștia nu și-au modificat tratamentul medicamentos, terapia, nivelul de activitate fizică sau programul de somn.

19 persoane au finalizat studiul. Schimbarea alimentației a fost semnificativă: indicatorul privind consumul de alimente ultraprocesate a scăzut de la o medie de 10,10 puncte la începutul studiului la 1,42 puncte după intervenția alimentară.

Trei instrumente diferite de evaluare a simptomelor depresive au indicat îmbunătățiri în timpul regimului cu un consum redus de alimente ultraprocesate. Pe scala PHQ-9, scorul mediu a fost de 8,68 în perioada alimentației obișnuite și de 5,53 în timpul dietei modificate. După ce cercetătorii au luat în considerare starea inițială a participanților și ordinea în care au urmat regimurile alimentare, diferența dintre cele două perioade a fost de aproximativ trei puncte.

O diferență și mai mare a fost observată pe scala MADRS, unde scorul mediu a scăzut de la 18,9 puncte în perioada alimentației obișnuite la 8,05 puncte în timpul reducerii consumului de alimente ultraprocesate.

O altă evaluare a depresiei, precum și un chestionar privind anxietatea, au indicat, de asemenea, îmbunătățiri în perioada regimului alimentar modificat.

Acesta nu este primul studiu care identifică o legătură între alimentele ultraprocesate și sănătatea mintală. Cercetările observaționale anterioare au arătat că un consum ridicat al acestor produse este asociat cu un risc mai mare de depresie. De această dată însă, oamenii de știință au făcut un pas în plus, analizând modul în care se modifică simptomele în cazul persoanelor care au deja un diagnostic de depresie.

Alimentele ultraprocesate sunt concepute pentru a fi comode, accesibile și atractive din punct de vedere al gustului. Iar pentru o persoană care se confruntă cu depresia, lipsa energiei și a motivației poate face gătitul și mai dificil.

„Reducerea consumului acestor alimente poate fi o provocare, deoarece sunt foarte gustoase, ieftine și ușor de procurat”, subliniază Chagwedera. Cu toate acestea, participanții au evaluat dificultatea respectării regimului cu un consum redus de alimente ultraprocesate la o medie de 5,74 din 10. Beneficiile percepute ale acestuia au primit un scor semnificativ mai mare, de 8,42 din 10.

Nu au fost raportate efecte adverse, ceea ce, potrivit cercetătorilor, arată că o asemenea schimbare a alimentației este realistă și merită investigată în studii de mai mare amploare.

Rezultatele sunt interesante, dar oamenii de știință subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare înainte de formularea unor concluzii ferme. Atunci când o persoană reduce consumul de alimente ultraprocesate, de regulă modifică simultan și alte aspecte ale alimentației, precum aportul de zahăr, grăsimi și calorii. Este posibil ca și diferiți aditivi sau alte componente asociate procesării industriale a alimentelor să joace un rol.

Mai există un detaliu important. La începutul studiului, scorul mediu PHQ-9 era de 12,8, iar în perioada alimentației obișnuite scăzuse deja la 8,68. Acest lucru înseamnă că îmbunătățirea observată nu poate fi atribuită automat și în întregime reducerii consumului de produse ultraprocesate.

Studiul în sine prezintă și anumite limitări: numărul mic de participanți, imposibilitatea ca aceștia să nu știe ce regim alimentar urmează și dependența de informațiile furnizate chiar de participanți cu privire la alimentele consumate. În plus, toate persoanele incluse în cercetare erau supraponderale și prezentau cel puțin o tulburare metabolică, astfel că rezultatele nu pot fi extrapolate direct la toate persoanele care suferă de depresie.

Prin urmare, cercetătorii consideră aceste rezultate un punct de plecare promițător, nu o dovadă că un anumit regim alimentar poate trata depresia.